Forum nikonisti.ro

Dinu Lazar scrie:Da... eu am fost sefu` cineclubului la liceul Nicolae Balcescu... actualul colegiu Sava...vreo 3 ani. In timpul asta am participat cu fotoclubul eu sau membrii la zeci de tabere foto, la peste o suta de concursuri foto la nivel de judet, oras, tara... Si aveam si scule.

De filmat pe 16 mm aveam o trusa Admira ( ceheasca, cu motor electric, foarte buna), un Krasnogorsk cu zoom 12x si un vechi Bolex. Pe super 8 aveam vreo 7-8 aparate rusesti. De fotografiat: aveam Exa, Exacta Varex, Practica, si chiar Pentacon Super ( un Practica evoluat) - si in ultimul an am luat si trei Kiev 66, o copie destul de putin fiabila a Hasselbladului. In laborator aveam masina de developat film de 16 mm si super 8mm si 4 aparate de marit Krokus.
Vorbim de un liceu bucurestean in anii `70.
Sunt curios cite fotocluburi scolare sunt acum cu dotari similare sau mai tari. Cam asa se scrie istoria.

Îmi pare rău că am ajuns la un fel de polemică cu dl.Lazăr şi cu dl.Pop, oameni pe care-i respect în mod deosebit. Am mai spus-o şi repet: aia era la Bucureşti, oraşul în care se mai găseau unele chestii. Cu toate că majoritatea celor din provincie nu vor să o recunoasca, Bucureştiul nostru (pe lângă mizeria inerentă oraşelor mari) a fost un oraş pe care comuniştii nu au reuşit niciodată să-l îngenuncheze total. Spiritul lui a supravieţuit întotdeauna, prea multă cultură, prea mulţi oameni mari, prea multă istorie şi tradiţie. În provincie însă, situaţia nu era roză deloc, acolo nu se întâmpla ... nimic. La noi la Fotoclubul de la Casa Pionierilor din Tg.Mureş nu aveam mai nimic. Nu vorbesc aici de existenţa unor Fotocluburi de licee, după cunoştinţele mele nu exista la noi aşa ceva, singurul loc era Casa Pionierilor. Aveam o vechitură de aparat de mărit care ruginea de la neutilizare, o foame constantă de hârtie şi chimicale, etc. Singurul lucru care mai reuşea să adune copiii acolo erau filmele artistice antice. Atât mai făceam: proiecţie de filme, ajunsese toată activitatea un fel de vizionare de filme, la care nu reuşeam nicicum să sincronizăm sonorul de pe bandă magnetică cu imaginea de pe celuloid iar când reuşeam, se rupea pelicula de la veche ce era. În vreo 2 ani de zile am reuşit să măresc şi să developez fotografii de exact ...2 ori. Dacă din întâmplare citeşte cineva din Tg.Mureşul acelor ani şi nu e de-acord cu ce zic, îl rog frumos să mă contrazică.
Da, se poate să fi fost diferit în anii 60-70, nu am prins, nu cunosc. Eu am prins adolescenţa în anii 80 şi vorbesc de realităţile acelor ani.
Nu am vrut să fac aici critica comunismului, nu am eu treabă cu aşa ceva, dar nu puteţi nega realitatea celor descrise de mine. Voi aţi fost privilegiaţi. Câţiva. Restul nu. Nu a fost o situaţie normală oricum aţi lua-o. Nu aia era starea naturală, firească în care ar fi trebuit să trăim. Degeaba erau câţiva pricepuţi, talentaţi, geniali chiar, dacă erau reduşi la stadiul de iluştri anonimi. Degeaba existau 500 de genii care ajunseseră pe culmile fotografiei şi vorbeau între ei la cel mai înalt nivel despre fotografie, dacă restul de 21.999.500 habar n-aveau de existenţa lor şi pentru care fotografia se rezuma strict la pozele Agerpres cu Tovarăşul În Vizită De Lucru. Cam atât vedeam noi restul din mirificul domeniu.

Până la urmă, toată discuţia asta se reduce la clasicul şi eternul conflict dintre generaţii. Şi voi aveţi dreptate dar şi eu. Cu o mică menţiune însă: cei din generaţia voastră, dacă au vrut să facă fotografie au facut-o până acum. Deja au ajuns fotografi buni şi/sau celebri (nu neapărat). Puţin probabil să se mai apuce acum de fotografie. Cei din generaţia mea însă, se mai pot apuca chiar şi acum iar unii chiar o fac. Ei se vor lovi de impedimentele descrise de mine anterior, nu voi. Un alde nikonians_ro care se vede clar că ar fi vrut, dar nu a avut de unde. A mai studiat şi el tutoriale în care obturatorul e shutter, diafragma e apertură şi obiectivul e lens. Asta nu înseamnă însă că nu a înţeles exact fenomenul. Asta nu înseamnă că băiatul nu are talent sau că nu are şanse să obţină nişte imagini minunate. Se vede clar că-l interesează, depune un efort deosebit şi că vrea într-adevăr să progreseze. Păi în cazul ăsta eu aş zice în felul următor: Hai să-l ajutaţi dacă vreţi! Să nu-l mai luăm la mişto, să nu ne mai luăm de el că nu ştie anumite chestii, este normal să nu le ştie, de aceea s-a făcut acest forum. Până la urma despre asta e vorba: prin acest forum, Nikon încearcă să ajute utilizatorii de echipament Nikon să-l folosească corespunzător şi să obţină randamente maxime din el, chiar şi la nivelul de începător sau de amator.
Îmi cer scuze dacă v-am supărat cu ceva, nu a fost în intenţia mea. Eu am cam spus ce aveam de spus pe subiectul acesta, am să încerc să mă abţin în continuare.

Problema la noi in Romania a fost, este si (poate nu ) va fi lipsa unui lider care sa adune caimacul fotografilor romani, iar in numele lor si al tuturor actualilor si viitorilor fotografi romani ,sa preia fraiele soartei fotografiei autohtone si sa reprezinte interesele acesteia .
Degeaba avem valori individuale atat timp cat nu se vor organiza pentru a face ceva mai bun pentru prezent si viitor.
Suntem un popor de spermatozoizi. Doar cate unu mai puternic reuseste sa fecundeze ovulu'..........
Stiu ca va spargeti de ras, da' nu-i de ras.....

Îmi cer scuze dacă v-am supărat cu ceva, nu a fost în intenţia mea. Eu am cam spus ce aveam de spus pe subiectul acesta, am să încerc să mă abţin în continuare.

Asta ar fi foarte rau, ar fi cel mai rau lucru, sa va abtineti. Nu ati suparat pe nimeni, fara nici o indoiala.

as avea o singura remarca la cele spuse de Dvs in postul de mai sus.

In primul rind, realitatea este ca un caleidoscop, difera mult dupa cum il rotim. Istoria este ca o piata medievala in care sunt saltimbanci, hoti, regi, condamnati, invinsi si invingatori - oameni flaminzi si oameni satui. Daca intrebi ciolovecii sa povesteasca ce este in jur, s-ar putea face sute de nuvele extrem de diferite ale aceleiasi realitati. In timp, dupa 30 de ani, daca-i intrebi, se fac romane peste romane - amintirile devin selective si fiecare a vazut altceva. Poate un observator impartial ar putea sa inteleaga ceva din ce a fost, dar desigur trebuie sa stie toate parerile, si ale regilor dar si ale invinsilor de atunci, si ale celor fara noroc, si ale celor cu noroc.
Peste toate astea mai sunt si mii de chestii subiective, care sunt ca perdele de fum peste o realitate si asa neclara. Apoi mai este fundamentala noastra capacitate de a generaliza; o zi e groaznica pentru ca ne-a muscat o albina si e grozava daca am avut noroc la loto. Dar e aceeasi zi.
Mici adevaruri traite sunt foarte personale si pot descrie o realitate mai complexa, poate. Ce trebuie sa retinem: totul este foarte relativ. Depinde de caleidoscop.

Interesantă abordarea dvs
Ei, în caleidoscopul ăsta al vieţii, în exact aceeaşi zi, eu ma uitam la nişte tăviţe de developare goale şi la un Krokus paraginit încercând să-mi imaginez teoretic cam ce ar trebui să se întâmple acolo, băieţii de la Bucureşti chiar o făceau iar cei de la New York lucrau cu maşini automate Normal că ultimele două categorii aveau un unghi mai bun prin care se uitau la caleidoscopul respectiv

cosminphotog scrie:Îmi pare rău că am ajuns la un fel de polemică cu dl.Lazăr şi cu dl.Pop, oameni pe care-i respect în mod deosebit. Am mai spus-o şi repet: aia era la Bucureşti, oraşul în care se mai găseau unele chestii.

Faptul ca o spui si o repeti n-o face si adevarata La vremea respectiva locuiam in... Galati, un oras de provincie ca multe altele si tot de acolo imi procuram materialele foto (de la raionul de profil al magazinului Modern si de la un mic magazin foto de pe strada Balcescu).

cosminphotog scrie:Da, se poate să fi fost diferit în anii 60-70, nu am prins, nu cunosc. Eu am prins adolescenţa în anii 80 şi vorbesc de realităţile acelor ani.

Iar eu ti-am spus, in mod explicit, ca nu poti judeca intreaga perioada comunista dupa ultimii ei citiva ani, cind aproape totul a fost aiurea, nu doar situatia fotoamatorilor. E trist ca acea perioada ti-a afectat o parte atit de frumoasa a vietii
(mie mi-a afectat studentia si primii ani de dupa), dar n-o poti generaliza la intreaga perioada comunista.
Nu am nostalgii comuniste, n-am fost membru de partid (chestie care era curata sinucidere din punct de vedere al sanselor de promovare pe linie profesionala, acolo unde lucram) dar prefer sa judec sistemul prin prisma celor 30 de ani petrecuti in el (sau sub el) si nu doar in functie de aberatiile ultimilor ani ai lui. Sint perfect de acord cu tine ca Bucurestiul oferea alte posibilitati, dar, la fel ca si tine, grosul perioadei cu pricina l-am petrecut in provincie, visind la aparatele pe care le vedeam prin reviste straine si fotografiind cu un Zorki 4 care era de-o virsta cu mine.

cosminphotog scrie:Nu am vrut să fac aici critica comunismului, nu am eu treabă cu aşa ceva, dar nu puteţi nega realitatea celor descrise de mine.

Nu asta neg, ci doar extrapolarile pe care le faci, bazindu-te pe o realitate extrem de limitata temporal. Sint intru totul de acord ca, la noi, fotografia nu a fost la fel de populara la nivelul omului de pe strada ca in lumea occidentala, dar inclin sa atribui acest fapt altor cauze. In principal, lipsei de advertising in mass media: nu-mi amintesc sa fi vazut vreo reclama de aparat foto, de film negativ sau pozitiv sau de orice altceva legat de fotografie la televizor sau in presa. Imi amintesc doar de un concurs de fotografii initiat de revista Cutezatorii ("Scinteia" pionierilor) pe la sfirsitul anilor '60. Cu toate astea, cind mergeam la mare sau la munte, foarte multi turisti aveau la git sau pe umar un aparat foto, in special aparate populare, gen Smena si Liubitel. Daca si faceau poze cu ele sau nu, asta n-am de unde sa stiu... Ceea ce stiu este ca, atunci cind m-a apucat interesul pentru fotografie, in 1977, am gasit cu usurinta, intr-un oras de provincie, in comertul socialist, tot ce mi-a trebuit pentru a ma apuca de treaba. La nivel de tehnica alb-negru si de copii pozitive pina in 18 x 13 cm, folosind baia apartamentului pe post de laborator, dar lucram cu mai multa placere si entuziasm decit o fac astazi cu aparate semipro si obiective pro. Nu cred ca e vina vreunui regim ca nu s-a ales nimic de mine ca fotograf, nici atunci, nici acum

cosminphotog scrie:Un alde nikonians_ro care se vede clar că ar fi vrut, dar nu a avut de unde.

Greu de crezut ca nu se mai gaseste nimic in limba romana pe tema asta, nici in librarii, nici in magazinele de specialitate, nici in anticariate. Dar youtube e mai la indemina, e mai ieftin si nici nu presupune efort de lectura: te uiti la un clip de citeva minute si devii expert in problema...

cosminphotog scrie:A mai studiat şi el tutoriale în care obturatorul e shutter, diafragma e apertură şi obiectivul e lens. Asta nu înseamnă însă că nu a înţeles exact fenomenul. Asta nu înseamnă că băiatul nu are talent sau că nu are şanse să obţină nişte imagini minunate. Se vede clar că-l interesează, depune un efort deosebit şi că vrea într-adevăr să progreseze. Păi în cazul ăsta eu aş zice în felul următor: Hai să-l ajutaţi dacă vreţi! Să nu-l mai luăm la mişto, să nu ne mai luăm de el că nu ştie anumite chestii, este normal să nu le ştie, de aceea s-a făcut acest forum.

Omul are un talent remarcabil in a-si antagoniza pe toti cei de la care ar fi avut ceva de invatat, luindu-i el la misto si facindu-le adevarate rechizitorii. A-i spune ca nu are dreptate echivaleaza, pentru el, cu un afront si o replica usturatoare, care sa-l puna la locul lui pe cel care a indraznit asa ceva a venit intotdeauna, de la el, cu precizie matematica (e.g. viewtopic.php?f=21&t=66&start=10#p1315, care a fost urmat de unul mult mai "tare", cazut prada moderatoarei ). Au urmat atacuri perfect gratuite: domnul Grozescu nu e interesat decit sa-si vinda seminariile, eu sint un individ abject care se ascunde in spatele unui pseudonim (chiar el a admis ca eu sint cel vizat de propunerea care a dat nastere acestui thread), toti cei care ne-am format sub comunism avem nu stiu ce hibe... In conditiile astea, a continua sa discuti cu el e o adevarata dovada de masochism si, sincer, prefer sa-mi petrec timpul incercind sa ajut, dupa puteri si pricepere, pe cei care chiar vor sa invete ceva aici si nu sa demonstreze celorlalti superioritatea lor si a cunostintelor lor.

Domnu` Dan Pop, tragedia este ca cei care au fost mari si foarte amri fotografi la noi si au acum 50, 60, 70 de ani, stau si nu comnuinca cu nimeni nimic. Asa ca a fost si este o prioada de clivaj, de rupere de legaturi, si incet incet daca alta parte nu comunica, e ca si cum nu ar exista. Asa ca cei care au trompeta in mina pe moment sunt si cintareti, chiar daca nu stiu notele. Asta e. Forumurile si listele nu sunt ca sa invete lumea ceva sau sa se faca schimb de idei, ci pentru frecat testosteronii, pentru facut galagie, pentru delimitat spatii virtuale de gashca si de bataie, pentru ejaculat adevaraciuni de coltz de bloc, pentru scos presiunea la stres, d-astea. Asta e.

Mda...s-ar parea ca iar sunt inteles aiurea, chiar daca am incercat sa ma exprim într-o română relativ corectă zic eu. Nu ştiu cum, dar mi se impută nişte chestii care nu le-am zis, s-ar părea că am o problemă de comunicare.
Îmi cer scuze dacă v-am deranjat, am sa încerc să scriu cât mai puţin, dacă se poate deloc.
Totuşi, mi se pare de bun simţ elementar să răspunzi în tonul în care ţi s-a adresat interlocutorul. Adica la o expresie de genul "Dl. Cutărescu, dvs ... bla. .. bla", nu răspunzi cu " păi TU aşa şi pe dincolo...băi fraiere". Cel puţin eu aşa am fost învăţat şi în familie şi la şcoală. Orice normă de bun-simţ elementar impune asta. Dacă pe un forum foto oarecare, oameni celebri, care au realizat ceva în domeniu (ex. dl.Lazar) ţi se adresează frumos şi politicos, indiferent cine eşti şi orice aberaţie ai susţine, nu văd de ce nişte oameni care se ascund sub qvsi-anonimatul unui cont pe net şi-ar permite să te ia la 7 metri.

Îmi cer scuze dacă v-am deranjat, am sa încerc să scriu cât mai puţin, dacă se poate deloc.

ex malis aligere minima - dintre rele alegeti pe cel mai mic- iar asta ar fi cel mai mare. Eu nu vorbeam de Dvs, mii de scuze, si regret foarte mult daca am suparat pe cineva. Ziceam in general.

Dinu Lazar scrie:ex malis aligere minima - dintre rele alegeti pe cel mai mic- iar asta ar fi cel mai mare. Eu nu vorbeam de Dvs, mii de scuze, si regret foarte mult daca am suparat pe cineva. Ziceam in general.

Sub nicio formă nu m-am referit la dvs, cu toate că sunteţi cam singurul de aici care ar putea avea suportul moral să fie oarecum arogant. Am menţionat clar în postul meu anterior asta. Nu aţi făcut-o. Nu ştiu de ce trebuie să vină alţii cu de-astea, stil musca şi calul, cu bocanci cu vârf metalic în stânga şi-n dreapta, doar-doar s-or afirma şi ei. Mare şmecherie. Este o ţară liberă, fiecare are dreptul la o opinie, nu trebuie să vină tot timpul cineva cu "ba pe-a mamei tale". Toleranţa este la nivel subunitar în ţara asta, vă plângeaţi că mişcarea foto este aproape inexistentă în Românica. Păi tocmai de-asta. Din cauza caracterului infect pe care-l avem ca popor. Nu veţi vedea atitudini de-astea pe forumuri de alte limbi decât foarte rar, la noi sunt la ordinea zilei.
Şi cam atât pe subiect....
LE: am găsit şi comanda de ignore şi parcă e mai bine acum